Versatilul inginer de sunet încearcă să mă convingă de năstruşnicia poantelor lui. Se tot dă mare că vara trecută s-a îndrăgostit de o puştoaică blondă şi au mers împreună la mare. Nu prea îmi vine să cred, la cât succes are el la femei în general. Mă toacă tot timpul la cap că el e cool şi că ştie să vrăjească o femeie. Aaaiurea! Nu pun botul la aşa ceva. Mă nemulţumeşte, de asemenea, creasta pe care şi-a făcut-o din dorinţa de a epata. Unii nu se mulţumesc doar să fie proşti, mai vor să şi arate. Mă doare în cot de ce cred oamenii sau cum sunt ei prin interior dar atunci când vrei să dai pe afară mă apucă groaza.

Nemernicia s-a născut la sat, aici la câmpie. Nu contează cât de lung ai paltonul ci contează câte partide de poker poţi juca pe noapte. Mă disperă în ultima vreme că atunci când mergi într-un bar din Slobozia toată lumea joacă poker sau mai rar table. Oamenii ăştia nu au altă grijă decât banii. Nu au cuvinte suficiente să poarte o discuţie. Aş face nişte seminarii aşa cum obişnuiam în anii când eram student. Eram cu gaşca în Grozăveşti şi ne gândeam la o temă de discuţie. Puneam jos la avizier un anunţ cu seminar la camera 512 din căminul C. Veneau şi studenţi necunoscuţi. Se făceau discuţii foarte interesante şi în acelaşi timp ne şi alcoolizam. Înainte, în timpul sau spre sfârşitul discuţiilor făceam o mică chetă să luam băutură.

Mergem înainte şi nu ne uităm înapoi. Bate toba mare. Stai pe scaun şi te roteşti când spre dreapta când spre stânga. Este uluitor acest peisaj mirific plin de flori cu petale fumurii curgând alene către Delta Dunării. Debarcaderul cu nuanţe albăstrii ţi se întipăreşte pe cortex fără să vrei. Cocorii şi lăcustele nu se întâlnesc în aceast tablou. Mai devreme sau mai târziu s-ar putea să mergem pe jos,  indiferent de cum va deveni vremea. Setea de cunoaştere se răspândeşte cu repeziciune către toate punctele cardinale dar şi în sus şi în jos. Metoda de predare se pretează la mai multe revizuiri tehnice din punct de vedere administrativ. Mormolocii s-au născut în apa dulce amăruie a râurilor montane din amonte de muntele Fuji.  Membrii trupei de jazz locale s-au hotărât să pescuiască vreo doi mormoloci şi să-i pună într-o glastră. De acolo ar dori ei să-i poată pescui din nou atunci când le va veni cheful, fără să mai fie nevoiţi să urce tot echipamentul în maşina lor 4×4 şi să plece în trombă către zona de pescuit, aceasta fiind la zeci de kilometri depărtare de prima aruncătură de băţ.

Soarta copiilor fără adăpost este analizată zilnic de posturile de televiziune. Blonda de la ştiri ne dă de ştire că ştiuca s-a încecat în lacul Techirghiol. De acolo încearcă să o salveze o echipă de scafandri specializaţi în astfel de acţiuni la limita dintre viaţă şi moarte. Mare le-a fost mirarea când au descoperit sute şi mii de astfel de vietăţi care încă se aflau în viaţa. Operaţiunea a decurs în parametrii prestabiliţi şi toată lumea trăieşte bine mersi până la adânci bătrâneţe. Şi-au văzut şi nepoţii la nunta lor. Sturionii cu ochi de fosfor pot fi întâlniţi în catacombele adâncurilor de după dâmburile dealurilor submarine.  Se reunesc în aşa-zisele serate abisale pentru a bisa a nu ştiu câta oară aceeaşi melodie abisală a celor de la formaţia The Abbys. Muzica le rămâne în branchii până trârziu în noapte. Chiar a doua zi când pleacă fiecare către locul său de muncă răsună parcă surd basul şi cu toba mare într-un adânc abis de nedescris.