Noi descoperiri arheologice

Descendenţii lui Ştefan cel Mare s-au întrebat unde şi-a lăsat acesta averea. A trebuit să treacă mai multe secole până la descoperirea tezaurului de la Pietroasele pentru a se da o nouă semnificaţie perioadei în care a domnit. Mormintele rupestre din imediata vecinătate relevă o deosebită preocupare a băştinaşilor pentru cultura de viţă-de-vie şi pentru industria viticolă. Merită de luat în seamă şi tradiţia apiculturii în zona de deal a Subcarpaţilor de curbură. Monedele misterioase descoperite în mormântul lui Zalmoxis anticipează perioada domnitorului moldav şi pune într-o nouă lumină descoperirile precedente făcute în albia râului Ialomiţa. Cercetătorii avertizează că numeroase alte vestigii pot dispărea pentru totdeauna dacă nu vor fi investiţi bani pentru continuarea cercetărilor pe Valea Trotuşului. Acolo s-ar afla mumia lui Mihai Viteazu şi a altor domnitori din Ţara Românească, Moldova şi Ardeal. Motivul invocat de Comisia Arheologilor este că în fiecare zi continuă să cadă stânci de pe versantul sudic astfel că va fi din ce în ce mai greu de depistat urmele vestigiilor. Modalitatea prin care aheologii investighează zona este cea folosită de către descoperitorii mumiilor egiptene şi anume cu izotopi de carbon 2. Soluţia pe care au propus-o cei de la Universitatea din Lepzig a fost diferită şi de aceea au apărut unele dispute între cercetători. Unii argumentează că metoda cu carbon2 ar periclita obiectele, astfel că nu ar mai putea fi vizibile eventualele scrieri lăsate pe ele. Ceilalţi susţin că dimpotrivă, metoda propusă de ei ar menţine o densitate mai mare a elementelor chimice neutre şi decriptarea ar fi mult mai probabilă. Universitatea Bucureşti a propus o metodă mixtă folosind elemente din ambele soluţii propuse. Locuitorii din zonele afectate de şantierul arheologic umează să fie despăgubiţi cu sume importante pe măsură ce Guvernul deblochează fonduri pentru acest proiect de anvergură. Sumele ce urmează să fie investite în acest proiect depăşesc orice aşteptări. Dacă iniţial se vorbea de doar câteva sute de milioane de euro, acum managerul de proiect Aurelian Protopop afirmă că are promisiuni de ordinul câtorva miliarde de euro. Şantierul va dura cel puţin 10 ani după spusele profesorului Marinache Sârbescu, cel care conduce echipa de cercetători.

Advertisement

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s